Era o fata pe nume Cicilia...ea statea intr-o padure blestemata.Fusese prinsa mult ani in ea,avea 9 ani,cand a intrat ca sa caute ciuperci si alte plante,n-a mai putut iesi din ea,fiindca cei care intrau nu se mai pot duce inafara padurii...A trait singura,fara nici-un prieten,in fiecare zi plangea si se gandea cum ar fi daca ar avea si ea macar un prieten sau pe cineva care sa stea. -De ce plangi?Ce s-a intamplat?Si de unde ai aparut?
-Plang,fiindca tu ai intrat in padure ca si mien acuma multi ani si nu vei putea iesi.
El a ascultat povestea fetei si a inteles ce prostie facuse...dar macar fata avea cu cine sa stea,sa se plimbe si sa vorbeasca.
Fata il iubea pe baiat si baiatul pe fara,dar nu aveau curaj sa spuna unul altuia asta...peste mai multi ani cand ea avea 22 si el 23 si-au spus ce simt unul pentru celalalt...Amandoi au fost uimiti ca simteau acelasi lucru.Erau atat de fericiti incat au vrut sa aiba o familie.
Ei au avut 2 copii o fata si un baiat.Pe fata o chema Miranda iar pe baiat Alexander.
Intr-o zi Axel s-a dus sa caute lemne sa faca un foc fiindca era firg.A lasat-o pe Cicilia sa aiba grija de copii si sa-i apere de animalele salbatice.
Din pacate un urs a venit si i-a omorat pe fiecare in parte,cand a venit Axel si a vazut a inceput sa planga si sa tipe : ,,De ce eu? De ce cand sunt mai fericit imi iei totul ?''
Au trecut cativa ani de la moartea lor si Axel nu mai putea trai fara Cicilia si copii lor...s-a decis sa-si puna capat zilelor si s-a spanzurat la un copac...
Cand a ajuns acolo sus a inceput si sa planga de fericire cand i-a vazut pe sotia lui si pe copii,i-a strans in brate si i-a pupat...A fost foarte fericit si este pana in prezent.
